Înghețata dă pe moment senzația că răcorește organismul, însă efectele ei asupra pielii pot fi diferite de ceea ce pare la prima vedere. În special sortimentele comerciale bogate în zahăr rafinat și grăsimi saturate pot grăbi procese asociate cu îmbătrânirea pielii și pot influența starea generală de bine, tocmai într-o perioadă în care multe persoane își doresc un ten mai luminos, mai calm și mai puțină deshidratare.
Problema nu este desertul de vară în sine, ci ingredientele pe care le conține. Atunci când înghețata comercială cu mult zahăr este consumată frecvent, excesul de glucoză se leagă de proteine precum colagenul și elastina. În acest mod apar compușii AGEs, iar fibrele de colagen devin mai rigide și mai fragile. Consecința este ușor de înțeles: pielea își poate pierde mai repede elasticitatea, iar ridurile pot deveni vizibile mai devreme.
Nu toate tipurile de înghețată sunt identice, iar diferența poate fi observată pe etichetă. Multe produse industriale conțin siropuri de glucoză-fructoză, uleiuri vegetale rafinate, arome artificiale, coloranți și stabilizatori. Comparativ cu o înghețată artizanală preparată din ingrediente simple, acestea au o valoare nutritivă mai redusă. De aceea, o alegere mai bună poate fi o variantă cu o listă scurtă de ingrediente, nu un produs cu numeroase adaosuri greu de urmărit.
Efectele nu se opresc la aspectul pielii. Dacă desertul de vară aduce un aport mare de zahăr și grăsimi saturate sau trans, pot apărea și alte consecințe, inclusiv senzația de greutate, sete accentuată și lipsa acelei stări plăcute pe care o aștepți după un aliment rece. Potrivit Lyla, senzația de răcorire oferită de înghețată este doar temporară, iar unele sortimente comerciale pot accentua deshidratarea, deoarece organismul folosește apă pentru a procesa glucoza.
Din acest motiv, înghețata nu ar trebui confundată cu hidratarea, mai ales în zilele caniculare. Apa, ceaiurile reci neîndulcite și apa de cocos fără zahăr adăugat rămân opțiuni mai sigure atunci când căldura scade nivelul de energie. Desertul poate rămâne un răsfăț, dar nu ar trebui să înlocuiască lichidele.
Vara, pielea este deja solicitată suplimentar de expunerea la soare. Dacă peste acest stres se adaugă și un consum ridicat de zahăr, efectele negative se pot accentua prin favorizarea producerii radicalilor liberi și a degradării colagenului. Asta înseamnă că până și o rutină serioasă de SPF poate fi afectată din interior, nu de la o singură porție, ci printr-un obicei repetat. Pielea resimte, în timp, suma acestor factori: soare, mult zahăr, hidratare insuficientă și inflamație discretă, dar constantă.
În plus, consumul frecvent de alimente ultraprocesate bogate în zahăr și grăsimi saturate este asociat cu un nivel mai ridicat de inflamație cronică de intensitate redusă. Acest proces poate contribui la boli metabolice și cardiovasculare și poate afecta inclusiv regenerarea pielii. De aceea, tenul nu trebuie privit separat de restul organismului, ci ca un indicator al ceea ce se întâmplă în interior.
Pentru cei care iubesc înghețata, soluția realistă nu este interdicția, ci alegerea mai atentă. O variantă artizanală, cu ingrediente simple, este de preferat în locul produselor industriale încărcate cu siropuri, uleiuri rafinate și aditivi. În plus, înghețata este mai bine să rămână un desert ocazional, nu metoda principală de „hidratare” a verii. O altă opțiune este prepararea acasă a unor deserturi reci din puține ingrediente, fără exces de zahăr rafinat și fără grăsimi industriale.
Miza reală este frecvența consumului. O porție de înghețată nu schimbă singură felul în care arată pielea. Însă un obicei repetat, mai ales în combinație cu soare și hidratare slabă, poate contribui în timp la rigidizarea colagenului, deshidratare și regenerare mai lentă a pielii.
