Comisia Europeană a transmis un avertisment sever statelor membre, solicitând pregătiri pentru o posibilă criză energetică majoră. Într-o scrisoare oficială, comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a recomandat măsuri de reducere a consumului, cu un accent special pe sectorul transporturilor, pe fondul unei dependențe de peste 40% de importurile de combustibil din Golful Persic.
Avertisment de la Bruxelles privind o criză a aprovizionării
Temerile Comisiei Europene sunt legate de o posibilă „întrerupere prelungită” a aprovizionării cu petrol și gaze, cauzată de conflictul din Iran. Criza nu mai este văzută doar ca o problemă a prețurilor, ci ca una care ar putea afecta grav întreaga economie a Uniunii. În scrisoarea adresată miniștrilor naționali ai energiei, Dan Jørgensen a afirmat că guvernele ar trebui să ia în considerare „măsuri voluntare de reducere a cererii… cu o atenție specială acordată sectorului transporturilor”. Solicitarea reflectă îngrijorări tot mai mari la nivel european, iar miniștrii energiei din statele membre urmează să se reunească de urgență pentru a stabili un plan de acțiune.
Transporturile, cel mai vulnerabil sector
Focalizarea pe sectorul transporturilor este justificată de cifre. Acesta se confruntă deja cu costuri în creștere și cu o penurie a aprovizionării din cauza dependenței masive de importuri. Uniunea Europeană se baza pe regiunea Golfului Persic pentru peste 40% din importurile sale de combustibil pentru avioane și motorină. Situația este complicată și mai mult de faptul că deficitul este agravat de „disponibilitatea limitată a furnizorilor alternativi și a capacității de rafinare pentru produse specifice în cadrul UE”, a adăugat Jørgensen. O soluție luată în calcul ar fi ca guvernele să ceară cetățenilor să conducă sau să zboare mai puțin, pentru a economisi combustibil pentru sectoare considerate esențiale.
Apel la o acțiune coordonată la nivelul UE
Oficialul european a insistat ca statele membre să acționeze în mod coordonat pentru a gestiona criza. „Statele membre ar trebui să se abțină de la luarea de măsuri care ar putea crește consumul de combustibil, limita libera circulație a produselor petroliere sau descuraja producția rafinăriilor din UE”, a transmis Jørgensen. Acesta a subliniat că țările ar trebui să analizeze impactul transfrontalier al deciziilor naționale pentru a păstra „coerența la nivelul UE”. Astfel, se încearcă evitarea unor măsuri unilaterale care ar putea destabiliza piața unică europeană.
Recomandări suplimentare și scenarii de criză
Pe lângă reducerea voluntară a cererii, comisarul european a propus și alte măsuri concrete. Printre acestea se numără intensificarea monitorizării și a schimbului de informații între state, decizia de a „amâna întreținerea neesențială a rafinăriilor” și creșterea utilizării biocombustibililor ca alternativă la produsele din combustibili fosili. Deși țările europene nu au impus încă măsuri dure, precum raționalizarea benzinei sau duminicile „fără mașini” din anii ’70, scenariile sunt pregătite. Agenția Internațională pentru Energie a elaborat deja o listă de propuneri, care include încurajarea muncii de acasă și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi. Scrisoarea comisarului vine într-un context în care încrederea într-o rezolvare rapidă a conflictului scade, iar o penurie pe termen lung devine tot mai probabilă. În acest sens, înaltul oficial european a subliniat că țările UE ar trebui să se „pregătească din timp în anticiparea unei întreruperi potențial prelungite”.
