Stenoza aortică

0

Ce este stenoza aortică?

Valva aortică desparte ventriculul stâng de prima parte a celei mai mari artere a corpului: artera aortă. Stenoza aortică reprezintă îngustarea orificiului acestei valve. Prin urmare, fluxul de sânge este restricționat la trecerea pe la acest nivel și mai departe la organe și țesuturi, ne spun medicii CardioClinic.

Când aria orificiului valvular aortic scade, inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa o cantitate suficientă de sânge în tot organismul. Acest efort suplimentar depus de inimă la fiecare bătaie, poate să ducă la slăbirea mușchiului inimii în timp, ceea ce determină apariția simptomelor sau chiar a complicațiilor.

Cum se manifestă stenoza aortică?

Semnele și simptomele caracteristice stenozei valvei aortice apar doar când îngustarea devine severă, chiar dacă pot trece ani de la începutul bolii și până la apariția primelor manifestări.

Cel mai important simptom, care trebuie să reprezinte și un semnal de alarmă, este reprezentat de durerea în piept apărută la efort fizic. Angina pectorală poate fi un semn al multor afecțiuni cardiace, unele dintre ele chiar amenințătoare de viață. Prin urmare, durerea în piept trebuie să ne trimită imediat către un cardiolog, care va decide, cu ajutorul unor investigații suplimentare, dacă există sau nu motiv de îngrijorare și va stabili un eventual tratament.

Stenoza aortică provoacă, de asemenea, senzație de respirație dificilă (dispnee), amețeală, oboseală accentuată, sau leșin, în corelație cu intensitatea activității fizice derulate. Sunt relativ comune și palpitațiile, manifestate ca senzații ale unor bătăi rapide și neregulate ale inimii.

În special în cazul copiilor cu stenoză aortică se poate observa lipsa poftei de mâncare și, consecutiv, o rată mult mai lentă de creștere în greutate comparativ cu alți copii.

Dacă stenoza aortică a evoluat extrem de mult, astfel încât să slăbească considerabil mușchiul inimii, se vor instala simptomele insuficienței cardiace. Printre cele mai semnificative manifestări se numără dispneea, oboseala accentuată și umflarea membrelor inferioare.

Care sunt cauzele stenozei aortice?

Valva aortică este alcătuită din trei foițe (cuspe). Unii copii se nasc având o valvă aortică formată doar din două cuspe, afecțiune cardiacă congenitală ce poartă numele de bicuspidie aortică. Această conformație a valvei poate să nu cauzeze niciun impediment până la vârsta adultă, când orificiul valvular poate începe să se îngusteze. În acest caz, este necesară repararea sau înlocuirea valvei aortice. 

Pe de altă parte, odată cu înaintarea în vârstă, pe valva aortică se formează depozite de calciu. Aceste depozite provin din calciul conținut de sânge în mod normal, și nu are nicio legătură cu calciul administrat din exterior, indiferent de forma lui. Valva aortică poate funcționa perfect normal în ciuda depozitelor localizate pe cuspele sale, însă în anumite cazuri, calciul rigidizează valva și îi reduce mobilitatea. Prin urmare, cuspele nu se vor mai putea deschide suficient de larg, iar orificiul se va îngusta, survenind stenoza aortică. Simptomele produse prin acest mecanism se manifestă în general în jurul vârstei de 70-80 de ani. Cele mai predispuse persoane sunt cele cu bicuspidie aortică, la care există o probabilitate mai crescută ca depozitele de calciu să afecteze mobilitatea cuspelor. În cazul lor, simptomele apar la vârste mai mici.

Stenoza aortică poate să apară ca o complicație a reumatismului articular acut, dobândit în urma unei infecții streptococice. Boala generează țesut cicatricial pe cuspele valvei aortice, care îngustează orificiul de trecere a sângelui. În plus, țesutul cicatricial transformă suprafața valvei într-o zonă rugoasă, pe care se depune foarte ușor calciu, accelerând procesul de rigidizare a cuspelor.

Cine este predispus să dezvolte stenoză aortică?

Vârsta și defectele cardiace congenitale de tipul bicuspidiei aortice reprezintă cei mai importanți factori de risc pentru apariția stenozei aortice. De asemenea, sunt mai expuse și persoanele care au suferit infecții ce afectează inima, sau cei ce prezintă factori de risc cardiovascular, de tipul diabetului zaharat, hipertensiunii sau valorilor peste limită ale colesterolului.  În plus, boala cronică de rinichi și iradierea la nivelul toracelui cresc riscul de stenozare a valvei aortice.

Vizita la medic

Stenoza aortică poate fi descoperită întâmplător, în cadrul unui control de rutină în cazul în care nu produce simptome. Medicul poate auzi cu stetoscopul un suflu specific care să îi indice această valvulopatie, sau poate detecta dimensiunea redusă a orificiului valvular aortic la o ecografie cardiacă.

În plus, cardiologul vă va pune întrebări despre istoricul medical și dacă va exista suspiciunea unei posibile afectări a valvei aortice, va cere investigații suplimentare. Deși structura inimii și implicit a valvelor poate fi evaluată cel mai bine cu ajutorul unei ecografii cardiace, pot fi vizualizate elemente care sugerează stenoza aortică și la alte investigații. În acest sens, electrocardiograma (EKG) poate detecta dimensiunile crescute ale camerelor inimii sau ritmuri anormale (aritmii). Radiografia toracică poate pune în evidență o inimă de dimensiuni crescute, sau depozite de calciu la nivelul valvei aortice.

Cu ajutorul testului EKG de efort medicul poate evalua severitatea afecțiunii, în funcție de simptomele apărute la efort fizic. Se poate lua astfel cea mai bună decizie de tratament. În plus, pot fi utilizate, deși mai rar, computer tomograful (CT) si imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a obține detalii de structură ale elementelor implicate în această afecțiune.

Cum se poate complica stenoza aortică?

Cea mai frecvent întâlnită complicație a stenozei aortice este reprezentată de insuficiența cardiacă, instalată din cauza efortului în exces depus de inimă ca să pompeze sânge prin orificiul îngustat. Mai mult, ventriculul stâng răspunde efortului pe care trebuie să îl depună prin creșterea în grosime, fapt ce poate conduce la apariția unor ritmuri anormale (aritmii). Totodată, crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, care pot migra prin vasele mari și pot provoca accidente vasculare cerebrale (AVC) sau necroze în diferite zone din corp. O valvă cu structură modificată este mult mai predispusă la cantonarea bacteriilor pe suprafața sa neregulată. Prin urmare, o persoană cu stenoză aortică va prezenta un risc mult mai mare de a contacta infecții care afectează inima.

Cum se tratează stenoza aortică?

Tratamentul stenozei aortice depinde foarte mult de gradul de manifestare al simptomelor. Pacienții cu simptome nesemnificative primesc medicație pentru a le controla mai bine și pentru a reduce riscul complicațiilor. În această perioadă, medicul evaluează starea valvei la controale periodice, astfel încât să stabilească momentul oportun pentru repararea acesteia. Există varianta valvuloplastiei cu balon pentru repararea valvei, însă de cele mai multe ori, în cazul stenozei aortice, se preferă înlocuirea valvei. Aceasta poate fi înlocuită cu o valvă metalică sau cu o valvă biologică, alcătuită din țesut prelevat de la vacă, porc sau om.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.