Agenția S&P Global Ratings va anunța vineri, 3 aprilie, noua evaluare a ratingului suveran al României, o decizie așteptată cu maxim interes. În prezent, țara noastră se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu un rating BBB- și perspectivă negativă. România este la un singur pas de retrogradarea în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor.
Analiștii sunt optimiști, dar cu rezerve
Economiștii bancari consideră că, pe baza cifrelor din ultimele luni, România va reuși să evite o veste proastă. Tendința de consolidare fiscală este principalul argument. Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, crede că elementele pozitive actuale sunt suficiente pentru menținerea ratingului.
„Credem că S&P va menține rating-ul actual, de BBB- cu outlook negativ. Situația deficitului bugetar dă semne de îmbunătățire – nu doar pe fondul unor taxe mai mari, ci și în baza unei colectări mai bune. Investițiile în creștere sunt, si, un factor important – deadline-ul PNRR, precum și fondurile de coeziune și SAFE urmând să ducă cel mai probabil la un record de intrări de fonduri europene în acest an. Credem că aceste elemente sunt momentan de ajuns pentru a ne menține departe de retrogradarea în junk”, arată Tătaru.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, este și mai direct în evaluarea sa. „Cred că S&P va menține ratingul și perspectiva actuală a României în ședința de vineri, atât timp cât nu se întâmplă ceva neasteptat până atunci. Și nu cred că se pot întâmpla multe lucruri în atât de scurt timp”, a declarat acesta.
Consolidarea fiscală, cheia menținerii
Evitarea retrogradării depinde de un echilibru fragil între reducerea cheltuielilor și susținerea economiei. Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank, explică miza principală a evaluării S&P.
„Deocamdată, România cel mai probabil va reuși să își păstraze rating-ul actual, pe baza cifrelor din ultimele luni care confirmă direcția consolidării fiscale. În trimestrele care urmează, menținerea rating-ului va depinde de modul în care țara noastră va gestiona echilibrul între consolidarea fiscală și creșterea economică. În esență, ponderea cea mai importantă în evaluare o va avea probabil consolidarea fiscală, însă dacă impactul asupra creșterii economice este prea brusc și sever atunci însăși continuarea procesului se poate complica din motive economice (erodarea bazei fiscale în special pe seama diminuării consumului intern), sociale sau politice”, a declarat Lianu.
Stagflația și criza politică, marile pericole
Dincolo de cifrele fiscale, economia națională se află în stagflație, iar stabilitatea politică nu este garantată. Valentin Tătaru de la ING subliniază pericolele care pot complica situația.
„Credem că episodul de recesiune pe care economia il traversează acum nu reprezintă momentan un pericol pentru rating, mai ales dacă se va continua corecția deficitului fiscal. Un eventual episod extins de criză politică ar putea amplifica însă recesiunea, înăsprind condițiile de finanțare, cu efect negativ asupra investițiilor și a ajustării fiscale”, subliniază economistul ING.
Poziția Guvernului și vulnerabilitățile economiei
Semnalele de la Guvern sunt optimiste. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a amintit recent de o evaluare favorabilă venită din partea unei agenții de rating din Japonia, care a ridicat perspectiva României la una pozitivă.
„Noi am luat măsurile fiscale. Ați văzut decizia agenției de rating a Japoniei. Nu este o agenție foarte mare, dar totuși. În acest context, poate chiar din toamnă și agențiile mari recunoscute internațional vor mișca ceva României”, a declarat ministrul.
Cea mai mare vulnerabilitate a României rămâne deficitul bugetar, urmat de creșterea datoriei publice și a costurilor de finanțare. Punctele forte sunt continuarea creșterii economice, fondurile europene și PNRR care susțin investițiile, un sistem bancar bine capitalizat și un nivel al datoriei publice încă sub media UE. Un eventual downgrade ar crește costurile de împrumut pentru stat, ar duce la retragerea unor investitori și ar pune presiune pe cursul leului.
