Uniunea Europeană ia în considerare reactivarea măsurilor de criză energetică utilizate în 2022, pe fondul perturbărilor cauzate de războiul din Iran. Prețurile europene la gaz au crescut deja cu peste 70% de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, a cerut europenilor să ia în considerare limitarea călătoriilor.
O criză de lungă durată
După o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din țările UE, comisarul Dan Jorgensen a avertizat că perspectivele nu sunt optimiste. Planurile de urgență includ propuneri de limitare a tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică, similare cu cele de acum câțiva ani. Acesta a subliniat incertitudinea situației actuale.
„Nu ştim cât va dura această criză. Şi, întrucât nu ştim cât de gravă va fi, pregătim, si, diferite oportunităţi şi posibilităţi care seamănă mai mult cu cele pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a spus comisarul. Jorgensen a avertizat că războiul din Iran ar putea provoca o perturbare prelungită, cu efecte resimțite mult timp după încetarea conflictului.
„Nu va fi de scurtă durată, deoarece chiar dacă mâine s-ar instaura pacea, vor exista în continuare consecinţe, deoarece infrastructura energetică din regiune a fost distrusă de război”, a declarat el reporterilor.
Motorina și kerosenul, cele mai expuse
Deși aprovizionarea cu ţiţei şi gaze naturale nu a fost încă afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, Bruxelles-ul este deosebit de îngrijorat de produsele petroliere rafinate. Combustibilul pentru avioane și motorina sunt cele mai vulnerabile. Ultimele transporturi de kerosen care au trecut prin strâmtoare înainte de blocaj ar trebui să ajungă în Europa în jurul datei de 10 aprilie.
Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene de la Argus Media, a afirmat că „nu există un risc realist de a rămâne efectiv fără” combustibil pentru avioane. El a adăugat că stocurile europene pot acoperi până la trei luni de cerere. Cu toate acestea, expertul a avertizat că „stocurile ar putea scădea la un nivel la care să apară penurii localizate” sau prețuri extrem de volatile. UE își procură aproximativ 15% din kerosen din Orientul Mijlociu. Dependența de Golful Persic pentru importurile de combustibil de avioane și motorină era, până nu demult, de peste 40%.
Apel la reducerea consumului pentru șoferi
Într-o scrisoare trimisă guvernelor europene, Dan Jorgensen a cerut ca statele membre să ia în considerare „măsuri voluntare de reducere a cererii cu o atenţie specială acordată sectorului transporturilor”. Concret, guvernele ar putea să le ceară direct cetățenilor să conducă mai puțin sau să zboare mai rar pentru a economisi combustibil pentru scopuri esențiale.
Deficitul este agravat de „disponibilitatea limitată a furnizorilor alternativi şi a capacităţii de rafinare pentru anumite produse în cadrul UE”, a mai precizat comisarul în scrisoarea sa. El a solicitat țărilor să se „pregătească din timp în anticiparea unei întreruperi potenţial prelungite”.
Măsuri coordonate și propuneri concrete
Comisia Europeană insistă pe o acțiune comună a statelor membre pentru a gestiona criza. „Trebuie să acţionăm împreună, ca o adevărată Uniune”, a cerut Jorgensen. El consideră că statele membre „ar trebui să se abţină de la luarea unor măsuri susceptibile să crească consumul de combustibil”.
Comisarul a insistat ca țările să evite decizii unilaterale. „Statele membre ar trebui să se abţină de la adoptarea de măsuri care ar putea creşte consumul de combustibil, ar putea limita libera circulaţie a produselor petroliere sau ar putea descuraja producţia rafinăriilor din UE”, a spus Jørgensen, adăugând că este nevoie de „coerenţă la nivelul UE”.
Pe lista de solicitări se mai află amânarea lucrărilor de întreținere care nu sunt urgente la rafinării și creșterea utilizării biocombustibililor. Deocamdată, țările europene nu au recurs la măsuri drastice precum raționalizarea benzinei. Totuși, Agenţia Internaţională pentru Energie a elaborat deja o listă de propuneri pentru reducerea cererii, care include încurajarea muncii de acasă și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi.
