# România primește 500 de militari americani pentru operațiuni în Orientul Mijlociu

> Statele Unite cer României dislocarea a 500 de militari și echipamente la bazele Kogălniceanu și Câmpia Turzii, pentru operațiuni de 90 de zile în Orientul Mijlociu.

Publicat: 11 martie 2026, 14:50 · Autor: Ana Gheorghe · Categorie: [Bani si afaceri](https://joo.ro/articole/bani-si-afaceri/index.html.md) · Pagina web: https://joo.ro/romania-primeste-500-de-militari-americani-pentru-operatiuni-in-orientul-mijlociu/ · Publicație: Joo

![militari americani România](https://joo.ro/wp-content/uploads/2026/03/militari-americani-Romania-1773229833-1024x576.jpeg)

Statele Unite ale Americii au solicitat oficial României dislocarea temporară a aproximativ 500 de militari și a unor echipamente militare pe teritoriul țării. Președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a analiza cererea, care necesită acum votul final al Parlamentului.

Pentagonul a transmis o scrisoare Ministerului Apărării Naționale, cerând permisiunea de a utiliza bazele aeriene românești. Solicitarea vizează bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, pentru o perioadă de 90 de zile. Aici ar urma să fie staționați între 400 și 500 de militari americani.

## Cererea SUA și decizia CSAT

După o ședință CSAT de peste trei ore, președintele Nicușor Dan a oferit detalii despre natura solicitării americane. Acesta a subliniat caracterul defensiv al echipamentelor. Echipamentele includ avioane de realimentare, sisteme de monitorizare și de comunicații prin satelit. Acestea din urmă sunt conectate cu scutul antirachetă de la Deveselu.

Președintele a declarat: „Și punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vprba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”.

## Echipamente defensive și cadrul legal

Nicușor Dan a adăugat că echipamentele sunt defensive. Ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, fiind echipamente non-cinetice. Dislocarea lor, în măsura în care Parlamentul va aproba, se va face în baza acordului de parteneriat dintre România și SUA. Această colaborare este similară cu cea pe care alte țări NATO o fac în aceste zile. Pentru ca aceste echipamente și forțe militare să ajungă în România, este necesar votul Parlamentului. O scrisoare a fost trimisă Parlamentului pentru o dezbatere în aceeași după-amiază.

Președintele a continuat: „Subliniez că acest chipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. Sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și SUA și e o colaborare a României cu SUA similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac. Pentru aca este echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România e nevoie de votul Parlamentului. Am trimis o scrisoare Parlamentului și să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază. Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României, deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”.

Dislocarea forțelor americane se bazează pe un acord bilateral existent de aproape două decenii. Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, a explicat că solicitarea se încadrează în prevederile legale stabilite între cele două state partenere. „Noi avem un acord-cadru semnat cu Statele Unite ale Americii, la Washington, în 6 decembrie 2005, un Defense Cooperation Agreement, care a fost ratificat ulterior de Parlamentul României printr-o lege, care a devenit Legea 268 din 2006. Practic, prin această lege, Parlamentul aprobă un cadru general care permite: staționarea și rotația de forțe ale SUA în România, utilizarea de baze militare românești, cum ar fi, de pildă, cea în discuție acum, de la Mihail Kogălniceanu, sau, de ce nu, cea de la Câmpia Turzii, desfășurarea de exerciții și așa mai departe”, a precizat Fifor.

## Impactul regional și economic

Ședința CSAT a abordat un spectru larg de subiecte. Acestea au inclus implicațiile de securitate ale conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele economice pentru România. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a confirmat agenda discuțiilor: „Astăzi avem ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta situația de securitate din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România. Punctele pe ordinea de zi sunt evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.

Președintele Nicușor Dan a detaliat cele trei mari teme abordate în cadrul ședinței. „Am avut azi o ședință a CSAT cu trei subiecte. Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară și previziuni pe termen scurt mediu și lung, am discutat despre situația românilor din zonă, am avut o expunere a doamnei ministru de Externe, până la acest moment au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități”, a explicat șeful statului.

Acesta a continuat: „Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului: creșterea prețului petrolului, aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei și discuții cu premierul, ministrul de Finanțe, ministrul Energiei cu privire la diferitele scenarii și care va fi reacția statului român. În ceea ce privește gazul, Guvernul a adoptat o schemă de plafonare”.

## Precedente și colaborare NATO

Mihai Fifor a amintit că o cerere similară a existat și în trecut. „Vă reamintesc că anul trecut a mai existat o astfel de solicitare pentru Mihail Kogălniceanu, atunci când ar fi trebuit ca aici să aibă loc realimentarea aeronavelor americane. S-a decis altfel într-un final și nu au mai venit la noi, dar, într-un asemenea context, sigur că CSAT-ul poate să dezbată și să fie pregătit cu un pas înainte vizavi de orice situație care poate să apară pe parcurs”.