Fostul șef al Parchetului Sinaia, Iulian Văduvan, încearcă să anuleze o condamnare cu suspendare pentru luare de mită. Găsit vinovat pentru că a primit 10 tone de motorină și sponsorizări de peste 100.000 de lei de la un om de afaceri, fostul magistrat a deschis două acțiuni în instanță: una pentru reabilitare judecătorească și alta pentru revizuirea deciziei de condamnare.
Pe parcursul a cinci ani, în perioada în care a condus Parchetul Sinaia, Iulian Văduvan a primit de la un afacerist beneficii totale de 103.610 lei, echivalentul a aproximativ 20.000 de euro. Mita a constat în 10 tone de motorină și mai multe contracte de sponsorizare pe numele soției sale, care este medic. Sponsorizările au fost justificate ca fiind pentru participarea la congrese științifice în destinații precum Cipru, Uruguay, Tanzania sau Africa de Sud.
Mita pentru protecție în 12 dosare penale
Beneficiile nu au fost oferite fără un scop precis. Conform procurorilor DNA, Văduvan le-a primit în schimbul protecției acordate omului de afaceri, care avea dosare la unitatea de parchet condusă de magistrat. Anchetatorii au arătat că mita era menită să asigure o rezolvare rapidă sau favorabilă a plângerilor penale.
„Aceste foloase au fost pretinse și primite de magistrat în schimbul asigurării protecției omului de afaceri, în sensul soluționării cât mai rapid sau în mod favorabil (după caz) a plângerilor penale formulate de denunțător împotriva altor persoane și instrumentate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, precum și pentru soluționarea favorabilă a cauzelor care îl vizau pe el sau societățile pe care le reprezenta. În acest context, în perioada 2007 – 2015, inculpatul Văduvan Iulian Costin, în nume propriu sau ca prim-procuror, a adoptat soluții favorabile denunțătorilor în 12 dosare penale”, au precizat procurorii anticorupție.
Strategia apărării: prescripția faptelor
Acum, fostul procuror luptă pe două fronturi pentru a anula condamnarea din 2020. A cerut revizuirea sentinței, proces care a ajuns la Înalta Curte după ce Curtea de Apel Brașov i-a respins cererea. În paralel, a deschis un alt proces pentru reabilitare la aceeași instanță, cu termen stabilit pentru 17 aprilie 2026.
Apărarea sa se bazează pe o decizie a Înaltei Curți (Decizia nr. 1/20.01.2025) care clarifică modul de calcul al termenului de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită. Instanța supremă a stabilit că termenul se calculează de la data primei solicitări de mită, nu de la primirea ultimei tranșe. „În raport de decizia RIL, revizuentul a susţinut că pentru infracţiunea de luare de mită, reţinută în sarcina sa ca fiind comisă în perioada 2007-2012, termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 10 ani, prevăzut de art. 122 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1968, era deja împlinit încă din anul 2014, anterior datei de 16.05.2016, la care martorul (…) a înregistrat denunţul penal împotriva sa la Direcţia Naţională Anticorupție Ploiești. Astfel, decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie constituie un reviriment jurisprudenţial obligatoriu şi imprevizibil, cu valoarea unei împrejurări ce nu a fost şi nu putea fi cunoscută la soluţionarea cauzei şi care dovedeşte netemeinicia hotărârii de condamnare pronunţate”, a argumentat Iulian Văduvan în cererea sa.
De ce a fost respinsă cererea de revizuire
Judecătorii de la Curtea de Apel Brașov nu au acceptat argumentele. Pe 6 februarie 2026, i-au respins cererea ca fiind inadmisibilă, motivând că o decizie de unificare a practicii judiciare nu reprezintă o „împrejurare nouă” care să justifice redeschiderea unui caz judecat definitiv.
„Curtea constată că (…) o decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii nu poate avea semnificația unor fapte sau împrejurări noi, în accepțiunea art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, de natură să atragă reconfigurarea stării de fapt. Şi, soluţia de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…), solicitată de petent a fi dispusă în urma admiterii cererii de revizuire şi rejudecării cauzei, nu constituie o soluţie diametral opusă celei de condamnare, condiţie pe care ar îndeplini-o doar o soluţie de achitare”, se arată în motivarea instanței. Magistrații au adăugat că deciziile ÎCCJ sunt obligatorii doar pentru dosarele aflate în curs de judecată.
Condamnarea: „Și-a dat seama că foloasele erau pentru a-l corupe”
Sentința definitivă a fost pronunțată de Înalta Curte pe 3 martie 2020 și a constat în 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și spălare de bani. În motivarea condamnării, judecătorii au arătat că vinovăția procurorului a fost dovedită fără echivoc.
„Contrar celor susţinute de inculpat, între foloasele primite de inculpat şi activitatea sa de serviciu este o legătură directă, întrucât aceste foloase au fost primite de inculpat în schimbul asigurării «protecţiei» denunţătorului şi a societăţilor acestora (…) Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, se constată că vinovăţia inculpatului îmbracă forma intenţiei directe. Inculpatul şi-a dat seama că foloasele şi banii pretinşi şi primiţi de la martorul denunţător (…) nu i se cuvin şi că acesta i le oferă şi acordă pentru a-l corupe, în strânsă legătură cu atribuţiile de serviciu pe care inculpatul le avea şi cu funcţia deţinută de acesta şi totusi, le-a acceptat”, se precizează în hotărârea de condamnare. Infracțiunea de spălare a banilor a fost reținută deoarece Văduvan a ascuns originea mitei prin contractele de sponsorizare pe numele soției.
Pedeapsa blândă, motivată de un climat „armonios”
Instanța a decis o pedeapsă cu suspendare luând în calcul „circumstanţele personale pozitive” ale fostului procuror. Magistrații au notat că Văduvan era tânăr, fără antecedente penale și cu un parcurs profesional „foarte bun”. Chiar șeful Parchetului Curții de Apel Ploiești, audiat ca martor, a declarat că Văduvan „a condus eficient unitatea de parchet unde avea calitatea de prim procuror şi s-a preocupat continuu de pregătirea sa profesională”. Același martor a subliniat că „climatul menţinut în instituţie în perioada în care unitatea de parchet a fost condusă de inculpat a fost unul armonios”. Aceste aprecieri, împreună cu faptul că era căsătorit și avea o „conduită bună” în societate, au determinat instanța să aplice o pedeapsă orientată spre minimul legal.
