# Pixel Societies promite partenerul ideal simulând un milion de vieți virtuale

> Pixel Societies, un nou proiect AI, folosește agenți virtuali personalizați pentru a găsi prieteni și parteneri romantici. Tehnologia simulează un milion de vieți pentru a testa compatibilitatea.

Publicat: 13 aprilie 2026, 13:15 · Autor: Ana Gheorghe · Categorie: [Bani si afaceri](https://joo.ro/articole/bani-si-afaceri/index.html.md) · Pagina web: https://joo.ro/pixel-societies-promite-partenerul-ideal-simuland-un-milion-de-vieti-virtuale/ · Publicație: Joo

![Pixel Societies](https://joo.ro/wp-content/uploads/2026/04/Pixel-Societies-1776075343-1024x576.webp)

Un nou proiect bazat pe inteligență artificială, denumit Pixel Societies, promite să găsească parteneri ideali pentru utilizatori prin intermediul unor avatare digitale. Dezvoltat de trei programatori londonezi, sistemul folosește agenți AI personalizați care trăiesc un milion de vieți virtuale pentru a identifica persoane extrem de compatibile, fie că este vorba de colegi, prieteni sau parteneri romantici.

## O personalitate „picantă” pentru fiecare agent AI

Proiectul a fost creat de Tomáš Hrdlička și frații Joon Sang și Uri Lee la începutul lunii martie, în cadrul unui hackathon organizat de Nvidia, HPE și Anthropic. Echipa a câștigat un premiu de la Anthropic pentru cea mai bună utilizare a instrumentelor sale pentru agenți AI. Inspirația principală a venit de la OpenClaw, un software de asistent personal care a introdus conceptul de „soul file” (fișier de suflet) pentru a oferi o identitate unică fiecărui agent. „Este ca și cum i-ai oferi unui agent o personalitate cu adevărat picantă. Asta am folosit pentru a face personajele să pară vii”, spune Hrdlička.

Fiecare agent rulează pe o versiune personalizată a unui model lingvistic mare, fiind alimentat cu date publice și informații suplimentare furnizate de utilizator. Totuși, în cadrul unui test, un agent creat pe baza datelor limitate ale unui jurnalist a dezvoltat o personalitate clișeică. Acesta a halucinat o călătorie în Suedia și a întrerupt conversațiile cu fraza: „Să sărim peste amabilități”. Agentul a debitat replici precum „Caut mereu partea mai puțin glamuroasă a poveștii” sau „Hype-ul este pâinea mea zilnică”.

## Un milion de vieți virtuale pentru a găsi potrivirea perfectă

Viziunea dezvoltatorilor este ca agenții antrenați în detaliu să poată parcurge interacțiuni la viteză maximă, colectând date valoroase. Aceste informații ar putea fi folosite de proprietarii lor pentru a găsi companie în lumea reală. Platforma socială Pixel Societies își propune să stimuleze relații fructuoase prin interacțiunea continuă a acestor agenți. „Ca oameni, trăim o singură viață. Dar dacă am putea trăi un milion?”, spune Joon Sang Lee. „Ne-ar oferi mai multă libertate de a experimenta.”

Deși întâlnirile întâmplătoare au farmecul lor, platforma dorește să ofere și o alternativă. „Există o limită la câți oameni putem întâlni. Lucrurile se bazează în mare parte pe serendipitate”, explică Lee. „Există loc pentru asta. Dar vrem să creăm și un spațiu pentru a întâlni oameni în mod intenționat.”

## Poate un algoritm să prezică chimia dintre oameni?

Cea mai frecventă solicitare din partea celor câteva sute de persoane care au testat prototipul a fost ca agenții să recomande parteneri romantici pe baza chimiei virtuale. Întrebarea rămâne dacă un algoritm poate prezice cu adevărat atracția dintre doi oameni. Paul Eastwick, profesor de psihologie la UC Davis, este sceptic. El susține că aplicațiile de dating bazate pe algoritmi „creează o piață cu niveluri dramatice de inegalitate, unde cei bogați devin și mai bogați - «bogat» în acest caz însemnând «atrăgător»”.

Studiile sale arată că cel mai bun predictor al compatibilității nu este reprezentat de hobby-uri comune, ci de timpul petrecut împreună și de existența unei scântei la prima întâlnire. „Gândiți-vă la compatibilitate mai mult ca la un proces de creștere”, spune Eastwick. „Are de-a face cu povestea pe care o construiesc doi oameni împreună.” Pentru ca un astfel de sistem AI să funcționeze, ar trebui să descopere un adevăr fundamental despre compatibilitate pe care oamenii încă nu l-au identificat. „Aceasta este avangarda”, recunoaște Eastwick. „Aici ne luptăm cu toții acum.”

## Probleme spinoase și factorul „Black Mirror”

Proiectul ridică și alte probleme, precum asigurarea unei interacțiuni corecte între agenți alimentați cu cantități diferite de date sau costurile rulării unei simulări la scară largă. Inevitabil, apare și comparația cu un episod din serialul *Black Mirror*. Nicole Ellison, profesoară la Universitatea din Michigan, oferă o altă perspectivă. „Dating-ul online și matchmaking-ul sunt o formă de muncă. Mulți oameni vorbesc despre ele în acest fel”, afirmă ea. „Pot înțelege atractivitatea externalizării acestui lucru - la fel cum externalizăm atât de multe alte lucruri.”

Hrdlička susține că proiectul este, de fapt, o modalitate de a scăpa de tirania tehnologiei. „Deja externalizăm întregul proces de a merge undeva în persoană și de a încerca să cunoaștem alți oameni. Suntem lipiți de ecrane, încercând să ne croim drum spre victorie prin swipe-uri”, spune el. „Chiar dacă construim mai multe eșafodaje digitale pentru viața ta socială, de fapt scopul este de a minimiza timpul pe care trebuie să-l petreci în mediul digital.” La finalul simulării, agentul jurnalistului a stabilit o întâlnire de afaceri, o cafea și o bere cu o persoană, comentând „Sună ca genul meu de seară”. Jurnalistul a decis însă să nu dea curs niciunei propuneri.