# Microshifting-ul inlocuieste programul de la 9 la 5 cu o noua flexibilitate

> Microshifting-ul este un nou mod de lucru flexibil, in reprize scurte. Angajatii isi fac sarcinile printre responsabilitatile personale, cu focus pe rezultate.

Publicat: 20 martie 2026, 23:35 · Autor: Radu Munteanu · Categorie: [Lifestyle](https://joo.ro/articole/lifestyle/index.html.md) · Pagina web: https://joo.ro/microshifting-ul-inlocuieste-programul-de-la-9-la-5-cu-o-noua-flexibilitate/ · Publicație: Joo

![microshifting](https://joo.ro/wp-content/uploads/2026/03/microshifting-1774038949-1024x576.webp)

Un nou mod de lucru, numit „microshifting”, propune o alternativă la programul clasic de la 9 la 5, permițând angajaților să-și îndeplinească sarcinile în reprize scurte și productive. Această abordare flexibilă integrează munca printre responsabilitățile personale, iar performanța este evaluată în principal pe baza rezultatelor, nu a orelor petrecute în fața unui ecran.

Jen Meegan, scriitor principal și cofondator al agenției de creație Sheer Havoc, este unul dintre adepții acestui stil. Ea își începe ziua de lucru cu o oră de activitate înainte ca restul casei să se trezească, revizuind e-mailuri și idei. După ce își duce copiii la școală, rezolvă treburi personale, cum ar fi cumpărăturile. Ritmul zilei sale continuă cu segmente de muncă de câteva ore, întrerupte de pauze pentru familie, un model care se repetă până seara târziu.

## Creativitate si productivitate in reprize scurte

Susținătorii microshifting-ului argumentează că împărțirea muncii în segmente poate crește productivitatea, oferind creierului pauzele necesare pentru reîncărcare. O plimbare sau participarea la un eveniment școlar pot fi mai benefice decât orele petrecute forțat la birou. „Uneori, pauza este momentul in care cea mai mare parte a muncii se face in capul tau, pentru ca nu stai in fata unui laptop doar uitandu-te la un ecran si spunand: «Nu-mi vine nicio idee»”, explică Meegan.

Această idee este susținută de specialiști. Kevin Rockmann, profesor de management la Costello College of Business de la Universitatea George Mason, afirmă că pauzele sunt benefice pentru procesul creativ. „Din punct de vedere al creativității, este bine sa iei pauze”, spune el. Profesorul adaugă că „atunci când nu te mai gândești la o sarcină, atunci îți vin cele mai bune idei.”

## Autonomie pentru angajati si beneficii personale

Shellie Garrett, care a condus o echipă de opt persoane la Oklahoma Community Cares Partners, a implementat un astfel de sistem. Ea le-a permis subordonaților să-și stabilească propriul program, cu excepția ședințelor săptămânale obligatorii. „Toată lumea trebuia să-și mențină disponibilitatea pentru întrebări sau probleme de urgență. Dar am lăsat oamenii să determine ce funcționa cel mai bine pentru ei din punct de vedere al productivității”, declară Garrett. Rezultatele au fost pozitive. „Dacă productivitatea scădea, trebuia să găsim soluții diferite. Dar, în general, simt că oferirea acelei autonomii a dus la o producție mai bună și la angajați mai fericiți.”

Pentru mulți, beneficiile se resimt direct în viața personală. Amanda Elyse, profesor la Seattle University School of Law, spune că microshifting-ul îi permite să ia masa cu partenerul ei, care lucrează noaptea, și să se joace cu câinii în timpul zilei. „Sunt atât de multe lucruri mărunte în timpul zilei pe care, atunci când îți controlezi programul, poți să-ți iei timp să le faci”, mărturisește ea.

## Riscuri pentru echipa si potentiale abuzuri

Acest mod de lucru poate afecta însă dinamica profesională. Profesorul Rockmann avertizează că, deși este benefic pentru individ, poate submina colaborarea în echipă. El subliniază că „întreaga idee a microshifting-ului este să ai grijă de tine însuți”. Rockmann clarifică: „Nu că a avea grijă de tine însuți ar fi rău. Doar că pune accentul pe individ, nu pe relații.”

Pranav Dalal, CEO-ul firmei de recrutare Office Beacon, gestionează angajați din India, Filipine, Mexic și Africa de Sud și recunoaște că unii practică deja acest stil. „Se întâmplă fără o politică și fără ca eu să o spun, și asta în posturi care sunt mai degrabă manageriale”, spune el. „Nu prea pun la îndoială acest lucru, pentru că știu că oamenii își fac treaba la acele niveluri.” Totuși, există și riscul abuzului. Dalal a fost nevoit să concedieze un angajat care întârzia constant la evenimentele de lucru din cauza treburilor personale. „Dacă cineva abuzează cu adevărat de asta, devine distructiv pentru echipă, pentru că atunci se acumulează resentimente”, adaugă el. „Ca angajator, este cu siguranță o schimbare mare pentru companii. Iar schimbarea este, în esență, poți oferi același serviciu de calitate, în mod fiabil, atunci când are loc microshifting?”

## O necesitate pentru managementul sanatatii

Pentru anumiți angajați, microshifting-ul nu este o preferință, ci o necesitate. Isabelle „Izzy” Young, organizator politic în Texas, își poate alege orele de lucru atâta timp cât își îndeplinește sarcinile. Flexibilitatea o ajută să-și gestioneze autismul și o boală cronică. Dacă are nevoie de mai mult somn, își poate programa întâlnirile mai târziu. „Sunt foarte norocoasă să am un șef care este o persoană plină de compasiune”, spune Young. „El este extrem de conștient că viața se întâmplă și că poți fi incredibil de productiv și bolnav cronic.”

Shellie Garrett a simțit beneficiile și personal. Lucrul în blocuri de două ore a ajutat-o să gestioneze afecțiuni cronice, inclusiv o boală autoimună. Putea avea un puseu de creativitate, urmat de un pui de somn sau o vizită la sală. „Microshifting-ul a fost sincer o mană cerească”, afirmă ea. „Nu știu dacă aș fi putut face acest job fără să pot face asta.”

## Cum sa propui un program de lucru flexibil

Pentru cei interesați să adopte acest stil, cheia este prezentarea beneficiilor pentru companie. Shellie Garrett sugerează o abordare directă. „Trebuie să mergi la interviu și să vinzi ideea”, explică ea. „Trebuie să intri și să spui: «Sunt dispus să urmez orice program și să dau tot ce am mai bun, dar dacă vrei să fiu cel mai productiv sau cel mai creativ, acesta este modul în care lucrez cel mai bine, dacă este ceva cu care sunteți dispuși să lucrați.»”

Singurul dezavantaj real, remarcat de unii practicanți, este senzația că ești conectat permanent la muncă. Isabelle Young recunoaște acest aspect. „Jobul nu se termină niciodată, așa că nu ești niciodată cu adevărat liber.”