Importanța unui stil de viață sănătos. Ce boli pot să apară dacă nu mănânci echilibrat?
Puține persoane acordă cu adevărat importanță alimentației, înțelegând impactul acesteia asupra organismului. Este important de știut că alimentația ne poate fi atât prieten, cât și dușman, însă alegerea este în mâinile noastre. De cele mai multe ori, oamenii nu sunt bine informați cu privire la ceea ce înseamnă o alimentație echilibrată și una dezechilibrată.
Din acest motiv, nu fac cele mai bune alegeri alimentare. Cu alte cuvinte, primul pas către adoptarea unei alimentații sănătoase este informarea. Ce înseamnă o alimentație sănătoasă? Dar una nesănătoasă? Care este impactul alimentației asupra organismului și la ce boli poate duce o dietă dezechilibrată? Află acum toate răspunsurile.
Importanța alimentației pentru organism
Alimentația trebuie să asigure toți nutrienții necesari organismului, pentru a funcționa corect, precum și un aport caloric suficient pentru acoperirea tuturor funcțiilor vitale. Toate țesuturile au nevoie de substanțe nutritive pentru a-și exercita rolurile în mod optim.
Cu alte cuvinte, o alimentație dezechilibrată ne poate face să ne simțim mai lipsiți de energie, mai prost dispuși, mai puțin productivi și să devenim mai expuși infecțiilor și bolilor. În plus, alimentația este foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului și a fătului. O alimentație dezechilibrată în timpul sarcinii și alăptării sau pe perioada copilăriei poate afecta creșterea și dezvoltarea fizică și intelectuală.
Dietă sănătoasă vs. dietă nesănătoasă
Auzim des despre alimentația sănătoasă și despre alimentația nesănătoasă, însă ce înseamnă ele, de fapt?
O alimentație sănătoasă asigură aportul caloric și nutritiv necesar organismului, în funcție de înălțime, greutate ideală și vârstă. Aceasta include o varietate de alimente din toate grupele alimentare (cereale și produse din cereale, legume și fructe, lactate, carne și ouă, uleiuri vegetale), consumate în cantități moderate. Iată câteva principii ale alimentației sănătoase:
- Evitarea gătirii prin prăjire – prepararea mâncărurilor la aburi, prin fierbere, la grătar, la cuptor.
- Consum zilnic de fructe și legume.
- Consum de cereale integrale în detrimentul celor rafinate.
- Consum zilnic de uleiuri vegetale extravirgine (cu excepția uleiului de palmier și de cocos).
- Consum frecvent (de minim 2 ori pe săptămână) de pește, incluzând și pește gras.
- Consum de carne slabă (cum ar fi cea de pasăre), în detrimentul celei grase (cum ar fi cea de porc).
- Evitarea alimentelor intens procesate industrial – mezeluri, snacksuri, dulciuri, sucuri.
- Hidratare optimă.
- Evitarea exceselor alimentare.
- Include 3 mese principale și 2 gustări.
O dietă nesănătoasă nu ține cont de aceste principii, fiind bazată pe excese, prăjeli, alimente intens procesate industrial, prea puține sau prea multe mese și consum deficitar de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele și legumele. Alimentele „nesănătoase” nu fac, totuși, o dietă să fie nesănătoasă, decât atunci când sunt consumate frecvent și excesiv. Spre exemplu, dacă mănânci din când în când o porție de cartofi prăjiți, însă în general respecți principiile unei alimentații sănătoase, nu înseamnă că ai o alimentație dezechilibrată.
Boli cauzate de o alimentație dezechilibrată
O alimentație nesănătoasă are consecințe asupra organismului. Principalele afecțiuni cauzate de aceasta sunt:
- Ateroscleroză – excesul de grăsimi saturate și colesterol, care se găsesc în alimentele grase de origine animală, precum și excesul de zahăr, duc la depunerea grăsimilor pe vasele de sânge. Acest lucru îngreunează circulația și poate duce la evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral. Angiografia/angioplastia de artere periferice diagnostichează și tratează cu succes ateroscleroza care afectează arterele periferice (boala arterială periferică).
- Obezitate – excesul caloric se depune sub formă de țesut adipos, ducând la creștere în greutate. Obezitatea este asociată cu boli cardiovasculare, diabet de tip 2, afecțiuni osteoarticulare, depresie, complicații în sarcină și scăderea fertilității.
- Diabet de tip 2 – diabetul de tip 2 este favorizat atât de obezitate, de sedentarism, cât și de alimentația bogată în carbohidrați rafinați în exces, cum este zahărul.
- Rahitism și osteomalacie – deficitul de vitamina D și calciu duc la demineralizare osoasă, ceea ce produce deformarea oaselor la copii (rahitism) și demineralizarea osoasă la adulți (osteomalacie).
- Depresie – depresia este favorizată de alimentația dezechilibrată, bogată în alimente intens procesate industrial, grăsimi saturate, grăsimi trans și dulciuri. În schimb, depresia poate fi prevenită și ameliorată cu dieta de tip mediteranean.
- Unele tipuri de cancer – dieta nesănătoasă favorizează carcinogeneza.
- Steatoza hepatică – ficatul gras este cauzat de un exces de grăsimi în dietă, diabet și obezitate, dar și de un exces de alcool.
Pe de altă parte, alimentația nesănătoasă poate fi un factor de risc pentru multe alte tulburări sau afecțiuni, cum ar fi hiperuricemia, afecțiunile digestive, acneea, demența, afecțiunile respiratorii, sindromul ovarelor polichistice și altele.
În concluzie, acordă importanță alimentației tale, deoarece o dietă echilibrată poate fi un factor de protecție împotriva multor afecțiuni.