Prognoza de creștere a Germaniei pentru 2026 a fost redusă la mai puțin de jumătate, de la 1,3% la doar 0,6%, în timp ce deficitul public este prognozat să explodeze la 4,2% din PIB anul viitor. Acestea sunt concluziile sumbre ale principalelor institute economice din țară, care avertizează că războiul din Iran accentuează slăbiciuni structurale preexistente.
Prognoză de creștere înjumătățită
Principalele institute de cercetare economică din Germania, inclusiv DIW Berlin, Institutul Ifo și Institutul Kiel pentru Economie Mondială, și-au revizuit drastic estimările. În Prognoza Economică Comună de Primăvară 2026, acestea se așteaptă ca PIB-ul să avanseze cu doar 0,6% în acest an și cu 0,9% în 2027, o scădere bruscă de la proiecția de 1,3% – 1,4% din toamna trecută. Raportul lunar al Bundesbank din martie a confirmat stagnarea, arătând că PIB-ul real a rămas probabil pe loc în primul trimestru. „Șocul prețurilor la energie în urma războiului din Iran lovește puternic redresarea, dar politica fiscală expansionistă sprijină economia internă și previne o recesiune mai severă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de cercetare economică de la Institutul ifo.
Inflația și industria, sub presiune
Blocarea rutelor de transport maritim și perturbarea piețelor energetice duc la creșterea prețurilor materiilor prime la nivel global. Institutele estimează o inflație medie anuală de 2,8% în 2026 și de 2,9% în 2027. Bundesbank avertizează că rata ar putea urca spre 3% pe termen scurt, din cauza prețurilor mai mari la carburanți și păcură. Deși sectoare precum apărarea și construcțiile civile beneficiază de cheltuieli guvernamentale, industria în ansamblu rămâne lentă, cu exporturi care abia cresc. Sectorul chimic este cel mai afectat, blocada din Strâmtoarea Ormuz perturbând lanțurile de aprovizionare. „Vor exista creșteri de prețuri și blocaje, deoarece substanțe chimice esențiale vor fi insuficiente – fie din Orientul Mijlociu, fie din Asia”, a spus Wolfgang Große Entrup, directorul general al Asociației Industriei Chimice Germane. Acesta a adăugat: „Situația este o povară deosebită pentru IMM-urile noastre, deoarece multe dintre ele nu au nicio șansă de a-și schimba baza de materii prime pe termen scurt.” Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a recunoscut vulnerabilitatea: „Industria se află la începutul lanțului nostru valoric industrial și este, si, sub o presiune deosebită”.
Datoria publică explodează
Guvernul german răspunde crizei printr-o creștere bruscă a cheltuielilor publice. Împrumuturi noi pentru apărare, infrastructură și protecția climei vor împinge deficitul public la 3,7% din PIB în 2026 și la 4,2% în 2027. În consecință, datoria brută va ajunge la 67,2% din PIB. Deși acest impuls fiscal este considerat un motor economic, institutele avertizează asupra riscurilor considerabile pe termen lung pentru finanțele publice.
Șomajul, o nouă îngrijorare
Recesiunea afectează și piața muncii. Se estimează că numărul locurilor de muncă va scădea cu aproximativ 100.000 în acest an, urmat de o redresare modestă de 42.000 de joburi în 2027. Rata șomajului este prognozată să crească la 6,4% în 2026, înainte de a scădea ușor la 6,2% în anul următor. Pe termen mediu, perspectiva este sumbră din cauza îmbătrânirii forței de muncă, creșterea potențialului de producție fiind în prezent de doar 0,2% și riscând să se oprească complet până la sfârșitul deceniului.
Reformele, singura soluție?
Institutele economice se opun ferm apelurilor pentru plafonarea prețurilor la energie de către stat, argumentând că astfel de măsuri ar anula semnalele pieței și ar fi contraproductive. În schimb, acestea recomandă compensații sociale țintite pentru gospodăriile vulnerabile. Soluția propusă este o agendă de creștere coerentă, care să includă reducerea barierelor de reglementare pentru investiții și consolidarea stimulentelor pentru muncă. Ministrul Katherina Reiche a concluzionat: „Mesajul diagnozei de primăvară a institutelor de cercetare este clar: conflictul din Orientul Mijlociu crește presiunea asupra politicienilor germani de a aborda în mod consecvent reformele structurale”. Se așteaptă ca și guvernul federal să își reducă prognoza de creștere, care în prezent este încă de 1,0% pentru acest an.
