Cum trăiesc refugiații din România: „Am găsit aici o viață normală, fără război, și asta era tot ce voiam”

„Îmi place în România, e țara mea acum și aici vreau să rămân, îmi spune Hind, o refugiată din Irak. Câți dintre noi, cei născuți aici, am putea spune același lucru? Statisticile plasau România, în 2017, pe locul al doilea în lume, după Siria, în ceea ce privește migrația. Din 2007 și până în 2017, vreo 3,4 milioane de români trecuseră granițele țării. În timp ce tot mai mulți români încercau să găsească un trai mai bun în alte părți ale lumii, sute de refugiați își găseau în România o casă nouă.

Criza refugiaților a atins cote maxime în 2015, când un număr fără precedent de persoane, aproape un milion, treceau Mediterana pentru a ajunge în Europa. În acea perioadă de vârf, conform deciziilor Comisiei Europene, România avea alocat un număr de 4.180 de refugiați pe care să îi primească și să îi integreze, însă, în realitate, numărul acestora nu depășise, până în 2017, 800 de persoane. Cu toate acestea, nu a durat mult ca în România să se instaleze o isterie generală împotriva „musulmanilor care aveau să ne treacă pragul țării și să ne ruineze spiritul național. De la cetățeni care protestau vehement față de primirea lor pe propriile canale de socializare, la oficiali care lansau afirmații rasiste, aveam de toate: „Tot oameni sunt şi ei, dar cum să-l laşi pe aproapele tău şi să-ţi îndrepţi atenţia asupra unui străin care-i şi de altă cultură, de altă tradiţie, de altă religie decât tine?, spunea primarul Ardudului, Ovidiu Duma, când se vorbea despre construirea unui nou centru de cazare pentru refugiați în localitatea pe care o administrează.

Încet, problema refugiaților a încetat să mai fie la fel de…