5 boli care îți pot afecta tiroida

0

Glanda tiroidă are un rol important în corp deoarece reglează metabolismul și funcțiile vitale ale organismului. Orice dereglare apărută la nivelul acesteia cauzează tulburări ale producției de hormoni tiroidieni și conduce la afecțiuni cu impact negativ major pentru sănătate. Tiroida aparține sistemului endocrin, este situată la nivelul gâtului, are o formă de fluture și secretă tirotoxină și triiodotironină, două substanțe care îndeplinesc funcții complexe. 

Deoarece influențează aproape toate procesele metabolice datorită hormonilor pe care îi produce este important să cunoaștem în detaliu ce boli pot afecta acest important motor al organismului. Află în continuare câteva aspecte utile despre bolile glandei tiroide:

1. Tiroidită subacută

Această afecțiune este caracterizată de o inflamație a glandei tiroide apărută în contextul unei viroze respiratorii anterioare. Tiroidita subacută acționează prin distrugerea foliculilor tiroidieni cu eliberarea de hormoni secretați de glanda tiroidă în sânge. Simptomele acesteia sunt starea generală alterată, febră mare, tiroidă mărită în volum și sensibilă la palpare sau durere accentuată la deglutiție. Tratamentul pentru această afecțiune este antiinflamator nesteroidian, iar în cazul unor rezultate favorabile se folosește corticoterapia cu scăderea progresivă a dozelor.

2. Boala Basedow – Graves

Însoțită de regulă de mărirea glandei tiroide care conduce la apariția gușei, boala Graves este o afecțiune autoimună ce afectează glanda tiroidă. Simptomele apariției sale sunt slăbirea mușchilor, tahicardie, proeminența globului ocular în afara orbitei, tulburarea somnului și iritabilitate crescută. Boala Graves reprezintă cea mai comună cauză pentru apariția hipertiroidismului. Totodată, această afecțiune este de trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați și poate fi asociată foarte ușor și cu alte boli autoimune.

Tratamentul pentru boala Graves este asemănător cu cel al hiper producției de hormoni, fiind utilizate antitiroidienele de sinteză ce scad formarea de hormoni tiroidieni. În anumite cazuri, sunt folosite și beta-blocante sau medicamente antihipertensive asociate, seleniu, anxiolitice și hipnotice.

3. Hipertiroidism

Atunci când glanda tiroidă funcționează într-un ritm prea alert și produce o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni apare boala denumită hipertiroidism. Afecțiunea accelerează metabolismul și are un impact negativ asupra multor funcții importante din organism. Semnele care indică instalarea bolii sunt pierderile bruște și neintenționate în greutate, tahicardie, transpirație excesivă, oboseală, dureri musculare, subtierea firelor de păr, tremurul mâinilor, sensibilitate la căldură, apetit crescut sau stări de nervozitate. Hipertiroidismul poate fi cauzat de boala Graves, tiroidită subacută, adenoame tiroidiene, boala Plummer sau nodulii toxici tiroidieni. Afecțiunea poate fi diagnosticată prin teste de sânge, iar tratamentul pentru aceasta include, după cum se precizează și pe doc.ro, medicamente antitiroidiene, iod radioactiv sau chiar intervenție chirurgicală, dacă este cazul.

4. Hipotiroidism

Spre deosebire de hipertiroidism care se manifestă printr-o activitate crescută a glandei tiroide, hipotiroidismul reprezintă exact contrariu. Mai exact, tiroida nu funcționează la capacitatea sa maximă și nu produce suficienți hormoni pentru a menține la un nivel optim ritmul organismului. Simptomele asociate hipotiroidismului sunt bradicardie, sensibilitate la frig, constipație, oboseală, stări de depresie, păr și piele uscate, creștere în greutate, dureri musculare sau ale articulațiilor sau crampe musculare.

Apariția acestei boli poate avea drept cauze tiroidita Hashimoto, hipotiroidismul congenital, deficitul de iod, tiroidita subacută, anomaliile de la nivelul glandei pituitare sau anumite tratamente medicamentoase sau intervențiile chirurgicale la nivelul glandei tiroide. Tratamentul pentru hipotiroidism include administrarea zilnică de hormoni tiroidieni sintetici levotiroxină, pentru tot restul vieții, prin reglarea dozajului în funcție de nevoile organismului. Dacă nu este tratată la timp, această boală poate conduce la pierderi de memorie, încetinirea proceselor de gândire, stări depresive dese sau incapacitatea de concentrare.

5. Tiroidita autoimună

În situația în care sistemul imunitar al organismului produce fără un motiv anume anticorpi care atacă țesuturile glandei tiroide, la nivelul acesteia se declanșează un proces inflamator denumit tiroidită autoimună. La fel ca în cazul oricărei boli autoimune nu se cunoaște cauza exactă a declanșării sale, însă există mai mulți factori care contribuie la apariția sa. Moștenirea genetică este unul dintre aspectele ce favorizează instalarea tiroiditei autoimune, la fel și consumul excesiv de iod sau înaintarea în vârstă. Principalele simptome asociate acestei boli diferă în funcție de activitatea glandei în urma atacului sistemului imunitar. Astfel, poate fi vorba despre o glandă leneșă, adică vorbim de hipotiroidism, sau o glandă hiperactivă și asta înseamnă hipertiroidism. Tiroidita autoimună este răspunzătoare de apariția bolii Graves sau a tiroiditei Hashimoto.

 

Menținerea sănătății glandei tiroide este esențială pentru ca funcțiile vitale ale organismului să lucreze la un nivel optim. Analizele de sânge și controalele periodice la medicul endocrinolog ne pot ajuta să diagnosticăm din timp o afecțiune a glandei tiroide astfel încât să putem beneficia de un tratament adecvat care să elimine apariția unor complicații mai grave.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.