Six Senses Kaplankaya, un sanctuar al relaxării

Aș vrea să pot spune despre mine că sunt o persoană relaxată, că la cei 41 de ani recent împliniți am descoperit cheia echilibrului interior, că atunci când am ieșit pe ușa biroului, am lăsat acolo grijile și stresul și că, odată ajunsă acasă, mă joc cu fetița mea, îi citesc povești și bricolez la te miri ce. Că în vacanță îmi închid telefonul și îl deschid (poate) câteva minute pe zi, dar asta doar pentru a posta o imagine superbă din cine știe ce destinație exotică aflată, desigur, departe de zbuciumul acestei lumi. Din păcate, toate aceste lucruri sunt doar în imaginația mea. Realitatea este că, de multe ori, sunt atât de stresată încât nu reușesc să mă relaxez total nici măcar în concediu și că mă întorc mai obosită decât am plecat, încărcată suplimentar cu regretul că n-am apucat să fac și să văd tot ce mi-am propus.

Am făcut această (lungă) introducere ca să înțelegeți mai bine starea de spirit pe care o aveam atunci când am ajuns în Turcia, unde am petrecut patru zile pline de soare și relaxare (dar unde aș mai fi stat încă patru luni), la hotelul Six Senses Kaplankaya.

Kaplankaya este prima mea experiență într-un hotel Six Senses (sunt multe, răspândite în întreaga lume, în cele mai frumoase și retrase locuri, din Bhutan până în Portugalia, și din Seychelles până în Vietnam).

După zborul nu tocmai obositor, dar foarte matinal până la Bodrum (dar pe care nici nu l-am resimțit astfel, pentru că Turkish Airlines a avut grijă ca experiența relaxarii să înceapă încă din noul aeroport IGA din Istanbul, al cărui business lounge este o experiență în sine), Kaplankaya mi s-a părut ca un colț de paradis,…