Paula Chirilă s-a tuns zero și a luat 5.000 de dolari împrumut

Libertatea: Paula, cum a început acest vis al tău de a deveni actriță?
Paula Chirilă: Mă pregăteam pentru Drept, picasem cu un an înainte la admitere. Seara, la doamna profesoară Soroceanu, terminasem testul pe care mi-l dăduse și eram pe canapea când am văzut un ziar. Am citit un articol despre un spectacol al primei promoții de la Facultatea de Teatru reînființată la Iași după căderea lui Ceaușescu. A fost așa, ca o străfulgerare, mai aveam o lună până la admitere. I-am spus doamnei profesoare că nu mai dau la Drept, ci la Teatru.

Ce a urmat?
Eram asistentă medicală, lucram la Spitalul de Urgență din Iași. Mergând spre spital, mă întâlnesc cu Mitică, un amic care lucra la radio Iași și căruia îi mulțumesc foarte mult că m-a ajutat în momentul acela. De atunci nu ne-am mai întâlnit, au trecut, cred, 20 de ani. „Mitică, voi acolo, la radio, nu faceți teatru radiofonic?”, „Ba da”. „Păi, și nu știi tu pe cineva, o actriță care ar putea să mă îndrume, să mă ajute, să-mi zică dacă sunt bună de ceva?”. Mă sună a doua zi și spune: „Uite un număr de telefon, doamna Mihaela Arsenescu Werner, sun-o să te vadă, dacă vrea să te pregătească, bine, dacă nu, aia e”. M-am dus după două zile la teatru, m-a ascultat, știam atunci o fabulă, o poezie….