Mitul celor opt ore de somn

Ni se întâmplă de multe ori să încercăm să dormim noaptea, dar să nu reușim. Ne gândim la faptul că auzim peste tot că este bine să dormim în jur de opt ore pentru a fi odihniți și în formă pentru a doua zi, dar…somnul tot nu vine.

Iată că s-au găsit explicații și chiar contraargumente pentru faimoasele opt ore de somn. Dovezile sunt pretutindeni în știință și istorie și pot dezvălui chiar faptul că somnul de opt ore ar putea fi ușor forțat, nenatural, după cum ne informează BBC.

Așa cum ne-am obișnuit, pentru a confirma o teorie, avem nevoie de un experiment. Acesta nu întârzie să apară. În anii 90, psihiatrul Thomas Wehr a condus un asemenea experiment desfășurat pe un grup de oameni care, timp de 14 ore pe zi, erau ținuți pe întuneric, experimentul derulându-se pe parcursul unei luni. În a patra săptămână a experimentului, subiecții își dezvoltaseră deja un nou program de somn, care se desfășura în două etape: pentru început, dormeau patru ore, apoi se trezeau pentru o oră sau două, după care adormeau din nou pentru patru ore.

Cu toate acestea, ideea că trebuie să dormim opt ore consecutiv se menținea. Ca răspuns, în anul 2001, istoricul Roger Ekirch publică o lucrare bazată pe 16 ani de cercetare, prin care arată că, de-a lungul timpului, oamenii obișnuiau să doarmă în două „tranșe”. Exemplele vin din literatură, medicină sau jurnalele subiecților, din chiar Odiseea lui Homer sau din obieciurile triburilor moderne nigeriene.

S-a mai arătat faptul că, după prima etapă de somn, oamenii erau foarte activi, desfășurând numeroase activități cu mai mare interes.Cu toate acestea, referințe la cele două perioade ale somnului încep să dispară de-a lungul secolului al 17 lea din rândul claselor sociale europene înstărite, ca în anul 1920 să părăsescă definitiv atenția societății.

Acestă schimbare în opinia comună poate fi rezultatul unor evoluții la…

Citeste continuarea AICI