Minimalism vs. Sustenabilitate – Elle.ro

Lucrurile de care te înconjori îți inspiră bucurie? Îți sunt utile? Sau te fac să te simți vinovată că, la un moment dat, ai cumpărat din impuls sau n-ai returnat hainele comandate online, care nu erau chiar măsura ta? Te înconjori de suveniruri pe care ai și uitat de pe unde le-ai adunat? Iată întrebările pe care ni le punem odată cu popularizarea show-ului Netflix Tidying Up, în care celebrul guru japonez al organizării, Marie Kondo, ajută muritorii de rând să-și decongestioneze casa. Implicit și viața.

Filosofia ei de lifestyle, care până acum se adresa unei nișe (a celor care i-au citit bestseller-ul pe aceeași temă, lansat în 2011) a ajuns în casele cinefililor, și suntem mulți. Ordonarea, arta îndepărtării lucrurilor inutile, este un micro-trend de lifestyle popular în special la millennials (deși a existat cumva mereu, sub numele de „curățenie de primăvară” sau intenții similare). Și, bineînțeles, oferă o emoție eliberatoare!

Cercetătorii de la Universitatea de Neuroștiință Princeton au condus un studiu publicat în The Journal of Neuroscience prin care au demonstrat că, atunci când mediul tău e dezordonat, haosul limitează abilitatea creierului de a procesa informație, pentru că lucrurile din jurul tău concurează pentru atenție în același mod în care o pisică se mângâie de laptop când încerci să te concentrezi sau cum te poate stresa un câine să-l scoți la plimbare. Minimalismul, însă, s-a impus ca macro-trend (de design și lifestyle) și vine atât dinspre Japonia, cât și dinspre Scandinavia, cu premise similare.

Chiar acum mă bântuie niște imagini care au fost virale, despre obsesia Japoniei pentru minimalism. Un dormitor doar cu o…