Ionela Prodan, ultimul interviu al regretatei artiste de muzică populară. A apărut la aproape un an de la moartea sa | Româneşti, Vedete

Care a fost prima melodie pe care ați cântat-o? Când și cum v-ați dat seama că iubiți muzica populară?

Când eram copil, poate aveam 5 sau 6 ani, bunicul meu din partea mamei, tata-mare îi ziceam, om bogat și muncitor, mă lua la câmp, iar seara, în drum spre casă, mă punea să-i cânt. Mă învățase un cântec care suna așa: “Eu sunt Pavel din Banat, Pavele, Pavele, cel mai fain băiat din sat, Pavele, Pavele”. Nu știu de unde îl știa și de ce-i plăcea pentru că nu avea nicio legătură cu zona noastră, cu Oltenia. Apoi, când m-am mutat la Dăbuleni și mama era la câmp, eu trebuia să dau mâncare animalelor și să matur prispa casei și curtea. În timpul acesta ascultam muzică populară la radio Bechet. Îmi luam un pahar în mână pe care-l țineam ca pe microfon și imitam tot ce cânta la difuzor. Încă de atunci mi-am dorit să ajung un nume, să fiu cunoscută de toată lumea, dar mi-era rușine să spun. Când m-a auzit mama cântant prima dată a început să plângă, dar îmi spunea că trebuie să învăț carte, să merg la școală și să las muzica. N-am renunțat la visul meu. Am terminat Facultatea de Istorie și Geografie la Craiova și m-am făcut remarcată imediat la prima ediție a Festivalului Maria Tănase din Craiova pentru că avem vocea diferită de celelalte oltence, care erau…