Fluctuațiile de energie: ce factori le influențează și ce poți face?

Nivelul de energie al unei persoane poate varia semnificativ, din cauza interacțiunii complexe a factorilor fiziologici, biochimici, endocrini și psihoneurologici. Menținerea echilibrului energetic este influențată de axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană, de nutriție și de sistemul nervos autonom. Variațiile energiei resimțite de-a lungul zilei sau pe perioade mai lungi pot indica dezechilibre funcționale. Acestea nu sunt întotdeauna legate de boli organice, dar pot semnala disfuncții sistemice sau probleme de adaptare.

Dereglarile endocrine

Sistemul endocrin reprezintă un mecanism central de reglare a metabolismului și, implicit, al nivelului de energie. Hormonii tiroidieni, în special triiodotironina (T3) și tiroxina (T4), au un rol direct în controlul ratei metabolice bazale. Hipotiroidismul, chiar și în formele sale subclinice, poate induce fatigabilitate, lentoare cognitivă și scăderea performanței fizice. Din acest motiv, în cazul fluctuațiilor inexplicabile ale nivelului de energie, se recomandă o analiza tiroida, care să includă dozarea TSH, T3 și T4. De asemenea, nivelul cortizolului, un indicator al activității glandelor suprarenale, poate contribui la oboseala cronică, mai ales în contextul stresului prelungit.

Statusul nutrițional și carențele microelementelor

Un aport caloric inadecvat, dar și dezechilibrele dintre macronutrienți sau deficitele unor micronutrienți, precum fierul, vitamina B12, vitamina D și magneziul pot influența semnificativ nivelul de energie. Deficitul de fier, chiar și fără anemie evidentă, poate reduce capacitatea de transport al oxigenului, afectând performanța musculară și cogniția. Hipovitaminoza B12, frecventă în dietele vegane sau la vârstnici, este asociată cu fatigabilitate, neuropatii și afectare psihică.

Tulburările de somn și fragmentarea ciclurilor circadiene

Somnul joacă un rol determinant în refacerea rezervelor de energie. Tulburările de somn, cum ar fi insomnia, apneea sau sindromul picioarelor neliniștite, pot fragmenta somnul profund și pot cauza oboseală persistentă în timpul zilei. Ritmurile circadiene, controlate de nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, reglează secreția de melatonină și sincronizează procesele fiziologice cu ciclul zi-noapte. Perturbarea acestor ritmuri, prin expunerea excesivă la lumină artificială, munca în ture sau lipsa unui somn odihnitor, poate duce la probleme de adaptare care afectează nivelul de energie.

Modificările sezoniere și adaptările fiziologice

Organismul uman este sensibil la variațiile sezoniere de temperatură, lumină și umiditate. În contextul trecerii de la sezonul rece la cel cald, pot apărea modificări în sinteza de serotonină, dopamină și melatonină, care contribuie la reglarea tonusului psihic și a activității zilnice. De fapt, o parte semnificativă a populației resimte o diminuare a energiei fizice și a motivației, însoțite uneori de tulburări ale somnului sau ale apetitului. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de astenia de primavara, reprezintă o stare tranzitorie, dar care poate afecta funcționalitatea cotidiană. Deși nu este considerată o patologie propriu-zisă, astenia necesită măsuri de suport fiziologic și psihologic, inclusiv expunerea progresivă la lumină naturală și activitate fizică moderată.

Stresul psihologic și răspunsul neuroendocrin

Sistemul limbic, în special amigdala și hipocampul, interacționează cu axa HPA în procesarea stresului psihologic. Răspunsul la stres implică o secreție crescută de cortizol și catecolamine, care, pe termen scurt, susțin reactivitatea metabolică. Totuși, expunerea repetată sau prelungită la stres poate duce la epuizarea răspunsului adaptativ și la apariția fenomenului de „burnout biologic”, care se manifestă prin epuizare fizică, scăderea motivației și afectarea capacității de concentrare.