Distanțarea socială ne blochează un proces emoțional de bază! Cum riscăm să devenim

Stresul, în sine, nu e la bază ceva rău. Ne energizează, ne motivează, ne scoate din zona de confort și ne ajută să ne dezvoltăm. În ceea ce privește pandemia de coronavirus, stresul și-a arătat toate fațetele. Cea constructivă, în care ne gândim că valorile ne vor fi zguduite din temelii, că renunțăm la superficial și devenim ființe mai profunde. Situația de criză ne obligă să intrăm în contact cu noi și să reevaluăm ce este cu adevărat important. Da, este un prag de reinventare și de curățare a propriei vieți de tot ce este inutil sau toxic, fie că vorbim de oameni sau comportamente. În același timp, situația de criză ne pune față în față cu mai multe tipuri de amenințări.

Distanțarea socială este o serioasă sursă de stres

Prima amenințare este cea a sănătății sau chiar a vieții. Apoi amenințarea economică tot mai pregnantă. Cunosc oameni care au intrat în șomaj tehnic, nu vor fi plătiți câteva luni sau așteaptă din clipă în clipă să fie concediați. Cum să mai trăiești dacă nu ai cu ce? Cât de repede îți poți găsi alt serviciu în contextul actual?

Ultima amenințare, a stilului de viață, ne-a limitat și contactele sociale, distanțarea socială fiind din ce în ce mai dureroasă. Așadar, gestionăm zilnic o cantitate mare de stres care se manifestă și la nivel corporal, adică ne somatizăm emoțiile. Simptomele fizice și cognitive sunt variate. Pe fond de stres poți chiar să faci temperatură – febră psihogenică sau hipertermie funcțională, care reîntărește stresul și îngrijorarea, având în vedere faptul că febra este un simptom Covid-19.

Stresul te face să te simți copleșită, obosită fizic și psihic, să ai…