Cum de îmbătrânim diferit acum, față de secolul trecut

Dacă analizăm procesul de îmbătrânire, teoria spune că sunt trei aspecte de luat în calcul, și anume genetica (partea pe care o moștenim de la părinți), cauzele de mediu (poluarea, expunerea la UV etc.) și factorii hormonali, mai importanți, în special în cazul femeilor, prin simplul fapt că îmbătrânirea fizică este legată și de prezența estrogenului, hormon responsabil cu producția de colagen, pielea pierzând 30% din acesta în primii cinci ani de menopauză, lucru care duce, implicit, la acele semne pe care nu vrem să le vedem prematur, de la piele lăsată și riduri la un contur nedefinit al feței, gușă și alte minuni care ne lucrează mental. Toate aceste trei cauze ne îmbătrânesc!

Dar, cum spuneam și în introducere, nu ridurile ne sperie și nici firele albe, ci calitatea vieții, care cu cât e mai instabilă, cu atât e mai încăpățânată să ne deturneze de la firul roșu al tinereții, și cu cât e mai bună, cu atât ne dă putere, vitalitate, ne crește încrederea în sine și, sincer, ne face să radiem prin toți porii și să avem o mină tânără. Căci despre asta este vorba: nu despre numărul de pliuri din jurul ochilor, ci despre cum ne strălucesc ochii!

Însă, contrar evoluției umane (suntem mai longevivi ca oricând în istorie), este greu sau, în multe cazuri, pare imposibil să cultivi și să menții acest spirit tânăr, verde. Și aici intervine un al patrulea factor, de care se vorbește mai puțin și care poate fi mai dificil de cuantificat, motiv pentru care îmi place să îi spun factorul X – timpul. Cea mai prețioasă noțiune a prezentului grăbit, pe care îl trăim, timpul (sau lipsa acestuia, corect spus) ne fură această tinerețe și pare că nu trăim suficient, că ziua este prea scurtă, că iubim prea repede, că mâncăm fără să savurăm și că atenția este atât…