Cele mai întâlnite probleme de sănătate la vârsta a treia: cum pot fi recunoscute, tratate și prevenite

Vârsta a treia este perioada din viață în care apar numeroase probleme medicale. Dacă sunt recunoscute la timp, pot fi tratate eficient și astfel nu vor afecta calitatea vieții. Multe dintre afecțiunile specifice bătrâneții pot fi prevenite atât prin schimbarea stilului de viață, cât și cu ajutorul medicinei. În cele ce urmează, îți vom prezenta două dintre cele mai întâlnite probleme de sănătate ale vârstei a treia: accidentul vascular cerebral (AVC) și hernia de disc. Îți vom spune care sunt simptomele acestora, cum pot fi prevenite și tratate.

Hernia de disc

Dintre problemele aparatului locomotor, hernia de disc este una dintre cele mai dureroase și printre cele mai greu de tratat. Deși nu este o afecțiune ce apare exclusiv la vârsta a treia, vârstnicii sunt mai afectați, unul dintre motive fiind modificările fiziologice apărute la această grupă a populației.

Hernia de disc apare la nivelul coloanei vertebrale. Aceasta este formată din 33 de vertebre, unite cu ajutorul discurilor intervertebrale, formațiuni moi în interior, cu aspect de gel, învelite într-o membrană dură. Rolul discurilor este de a permite coloanei să se îndoaie în mod natural și să prevină deteriorarea vertebrelor. În anumite condiții, discurile se deteriorează și astfel apare o hernie de disc. Cel mai adesea, hernia de disc afectează coloana în zona cervicală sau în zona lombară.

Cauzele și simptomele herniei de disc

Principala cauză a herniei de disc este înaintarea în vârstă, de aici și prevalența acestei afecțiuni în rândul pacienților de vârsta a treia. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, procentul de apă din organism scade, proces care afectează inclusiv cartilajele. Discurile intervertebrale sunt și ele afectate, prin procesul numit deshidratare discală. Astfel, acesta poate fi distrus sau poate aluneca din poziția firească.

Alte cauze ale herniei pot fi: traumatisme la nivelul coloanei, ridicarea repetată a obiectelor foarte grele (inclusiv activitățile sportive) și obezitatea, deoarece kilogramele în plus suprasolicită discurile intervertebrale.

În ceea ce privește simptomatologia, trebuie menționat că depinde foarte mult de stadiul bolii. La unii pacienți, simptomele debutează brusc, când stadiul este deja avansat. Durerea foarte mare este un semnal de alarmă, urmată de amorțeli ale membrelor (picioare, dacă este vorba despre hernie lombară, sau brațe, dacă este hernie cervicală) și slăbiciune musculară.

Tratamentul și prevenția herniei de disc

Tratamentul herniei este în strânsă legătură cu stadiul acesteia și cu starea de sănătate a pacientului. Astfel, poate include următoarele:

terapie medicamentoasă;
fizioterapie și kinetoterapie;
masaj;
tratament chirurgical;
alte tipuri de tratamente specifice.

Este bine de știut că hernia de disc poate fi prevenită în mare parte din cazuri. Prevenția presupune măsuri pe care oricine le poate adopta și care pot face mult bine chiar și vârstnicilor, dacă nu au deja simptomele acestei afecțiuni. Astfel, pentru a preveni hernia de disc se recomandă:

menținerea unei greutăți corporale normale;
menținerea unei posturi corecte;
renunțarea la fumat (tutunul îngreunează circulația sanguină și astfel discurile intervertebrale nu mai primesc un aport optim de sânge și oxigen, deshidratându-se prematur);
practicarea a cel puțin 30 de minute de mișcare în fiecare zi (chiar și mersul pe jos contează).

Accidentul vascular cerebral (AVC)

AVC este o urgență medicală care apare fără simptome evidente, luând prin surprindere atât pacienții, cât și persoanele apropiate. Accidentul vascular cerebral este caracterizat prin ruperea sau obstrucția unui vas sanguin de la nivel cerebral. Fiecare minut contează, deoarece porțiunile din creier ce nu mai pot fi oxigenate încep să se deterioreze, iar dacă hemoragia este masivă, se poate ajunge și la deces.

Cauzele și simptomele AVC

În cele mai multe dintre cazuri, AVC-ul evoluează lent, fără simptome, iar printre cele mai comune cauze se numără:

hipertensiunea arterială (pune presiune pe vasele de sânge, care se pot rupe);
tromboze;
ateroscleroza;
fumatul (deoarece poate duce la formarea cheagurilor de sânge)
inflamația cronică din organism, alături de o dietă bogată în grăsimi saturate, conduc la acumularea plăcilor de aterom care îngustează vasele de sânge și determină ruperea sau blocarea acestora;
sedentarismul;
obezitatea;
tratamentele hormonale și contraceptivele ce pot determina formarea cheagurilor de sânge;
modificările fiziologice apărute la persoanele vârstnice.

Oricine ar trebui să învețe să recunoască simptomele AVC-ului, deoarece fiecare secundă contează. Primele manifestări ale acestei urgențe medicale sunt vizibile și includ:

aspect asimetric al feței (jumătate de față pare paralizată);
imposibilitatea de a ridica unul dintre brațe deasupra capului;
dificultăți în vorbire;
tulburări de vedere și de echilibru;
durere puternică de cap;
senzație de amorțeală pe o parte a corpului.

Tratamentul și prevenția AVC

Având în vedere dinamica producerii unui AVC, tratamentul include de cele mai multe ori o intervenție chirurgicală pentru oprirea hemoragiei și repararea vasului de sânge sau pentru îndepărtarea cheagului de sânge care oprește circulația. După intervenție, urmează recuperarea fizică, deoarece pacienții au dificultăți motorii. Foarte importantă este și consilierea psihologică, pentru a ajuta pacienții să depășească trauma și pentru a nu dezvolta anxietate sau depresie. De asemenea, în funcție de cauza AVC-ului, se va recomanda și un tratament medicamentos specific.

Chiar dacă pare greu de crezut, AVC-ul poate fi prevenit. În primul rând, se recomandă efectuarea analizelor uzuale, de două ori pe an, și monitorizarea tensiunii arteriale. În unele cazuri, medicii pot recomanda un RMN pentru a verifica starea vaselor de sânge și a preîntâmpina un AVC.

Printre măsurile ce pot fi luate pentru a preveni AVC-ul se numără:

mișcarea zilnică;
menținerea unei greutăți corporale normale;
renunțarea la fumat;
adoptarea unei alimentații variate;
tratarea inflamației cronice din organism;
reducerea pe cât posibil a stresului;
menținerea tensiunii arteriale în parametrii optimi;
la recomandarea medicului pot fi administrate anumite medicamente, în special anticoagulante și antiagregante plachetare.

Sperăm că aceste informații ți-au fost de folos și că vei ști cum să ai grijă de persoanele dragi din viața ta, în special de vârstnici, și să te îngrijești mai bine de sănătatea ta, deoarece prevenția este unui organism sănătos!