Amintirile Marinei Almășan de sărbătorile de iarnă. „Pe atunci nu știam ce-i aceea cură de slăbire, nu mă interesa nici că televizorul te îngrașă cu 7 kilograme”

Marina Almășan a povestit cu emoție despre sărbătorile de iarnă, așa cum le petrecea ea cu ani în urmă alături de familia sa.

„Decembrie al meu mi-a rămas în memorie priponit într-un miros zdravăn de cetină de brad. Tata venea cu bradul în spinare, de la Obor, înghesuindu-l prin tramvaie ( ai mei n-au avut niciodată mașină), mândru mereu că l-a cumpărat pe cel mai frumos și, firește, cel mai avantajos ca preț. Bradul, legat fedeleș cu sfori ce-i țineau crengile cuminte lipite de trunchi, staționa, preț de câteva zile, pe balcon, încurcând-o pe mama în baletul său gospodăresc, dar bucurându-ne pe noi, copiii, care-i număram ..nu acele, ci zilele rămase până când bradul își va câștiga dreptul de a împărți cu noi sufrageria. După care în toată casa se revărsa mireasma de cetină de brad, lumea noastră de acasă devenea pădure, iar noi – spiridușii, în așteptarea Moșului Crăciun.

Nu mai credeam demult în el (prima încercare de a-l pândi, noaptea, când așeza darurile sub brad, s-a soldat – din păcate!- , cu o… victorie răsunătoare, pe care nu mi-am iertat-o niciodată căci a venit la pachet cu dezamăgirea adâncă a părinților noștri, prinși asupra faptului și arși pe rugul neîncrederii noastre ulterioare). Însă Moșul a continuat să…